Avem o populaţie îmbătrânită.

Avem o populaţie îmbătrânită. Cel puţin aşa arată un studiu al Organizaţiilor Naţiunilor Unite. Astfel, se estimează că, în anul 2050, fiecare al treilea cetăţean din Republica Moldova va fi pensionar. Conform aceluiaşi studiu, populaţia se va micşora cu un milion de persoane. Oamenii spun că situaţia s-ar îmbunătăţi, doar dacă statul va crea condiţii favorabile şi va stimula familiile tinere să aibă cât mai mulţi urmaşi.

Societatea noastră este considerată una “îmbătrânită”. Asta, pentru că ponderea populaţiei cu vârsta de peste 65 ani depăşeşte pragul de 12%, considerat pragul “îmbătrânirii demografice”, ajungând la 14 %. Astfel, ne vom pomeni că în anul 2050, fiecare al treilea cetăţean va fi pensionar. Cel puţin aşa arată un studiu al Organizaţiilor Naţiunilor Unite. De altfel, un alt studiu naţional, Cartea Verde a Populaţiei, semnalează faptul că problemele demografice sunt legate de statutul social şi economic al ţării. Conform aceluiaşi studiu, populaţia Republici Moldova se va micşora cu un milion de persoane.

Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei ţine şi de politica demografică a statului. Potrivit lui Boris Gâlcă, în Republica Moldova nu există vreun document referitor la procesul demografic, iar situaţia poate fi îmbunătăţită prin încurajarea şi stimularea tinerilor familii, pentru a creşte cât mai mulţi copii.

Majoritatea cetăţenilor spun că ar fi de acord să-şi lărgească familia, doar dacă li s-ar crea condiţii sociale şi economice mai bune.

Reprezentantul adjunct al Fondului ONU pentru populaţie din Moldova, Boris Gâlcă, e de părerea că acest fapt trebuie să ne bucure, deoarece îi vom avea alături pe părinţii şi buneii noştri mai mult timp, doar că statul va fi nevoit să achite mai multe indemnizaţii şi pensii.

Moldova, o ţară tot mai bătrână

Nicolae Roibu

2012 va fi anul când va începe reducerea treptată, dar impunătoare, a natalităţii, iar către 2050 am putea pierde o treime din populaţie

În ultimele două decenii populaţia îmbătrâneşte, iar natalitatea scade - şi una, şi alta, într-un ritm vertiginos. După anul 2012 va începe reducerea treptată, dar impunătoare a natalităţii, determinată de intrarea în vârsta reproductivă a generaţiilor feminine puţin numeroase, născute la sfârşitul secolului XX - începutul secolului XXI. Situaţia demografică contemporană în RM şi tendinţele care se prefigurează nu pot asigura dezvoltarea durabilă a ţării.

Sunt concluziile studiului „Îmbătrânirea populaţiei în RM: consecinţe economice şi sociale”, elaborat de un grup de savanţi de la AŞM în frunte cu acad. Gheorghe Paladi. Potrivit autorilor, scăderea natalităţii, amploarea fenomenului de îmbătrânire demografică a populaţiei, migraţia în masă, numărul mare de divorţuri, nivelul înalt de mortalitate în rândurile celor apţi de muncă - toate înaintează necesitatea unor intervenţii la nivel instituţional, având ca scop diminuarea consecinţelor nefavorabile ale fenomenelor vizate. Ei susţin că, în condiţiile în care ponderea populaţiei apte de muncă se va micşora, majorarea vârstei de pensionare în RM este inevitabilă.

Liliana Palihovici, preşedinta Comisiei parlamentare pentru protecţie socială, sănătate şi familie, nu exclude mărirea vârstei de pensionare: „În urma discuţiilor pe care le-am avut cu demografi din mai multe ţări, am ajuns la concluzia că, dacă nu se schimbă politica statului în acest domeniu, peste 15-20 de ani, din Buget nu vor mai putea fi achitate pensii”. Palihovici a promis că va iniţia crearea unei subcomisii în cadrul comisiei sus-numite, constituită din parlamentari şi oameni de ştiinţă care vor dezbate problemele existente în domeniu, aceştia venind cu propuneri şi recomandări pentru dezvoltarea politicilor economice şi sociale ale statului. Totodată, Valentina Buliga, ministra Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, ne asigură că vârsta de pensionare va fi majorată doar pentru unele categorii de angajaţi, care beneficiază în prezent de condiţii privilegiate în acest sens. Printre ei se numără procurorii, judecătorii, care au dreptul să se pensioneze la vârsta de 50 de ani, precum şi funcţionarii publici care au lucrat în serviciul public 15 ani, iar în total au o vechime în muncă de cel puţin 30 de ani.

Cum funcţionează şi mai ales cum eşuează pilula?

(Informaţie preluată de la Asociaţia Pro-Vita Media – http://www.provita.ro/)

Autor: © John Wilks, medic farmacist, M.P.S., M.A.C.P.P., octombrie 1998 Materialul este publicat cu acordul dr. John Willks.

Întrebare: Medicul mi-a prescris contraceptive orale. Am citit că există diferite tipuri de astfel de pilule. Aţi putea să-mi daţi mai multe date despre ele?

Răspuns: „Pilula”, cum e numit acest medicament în mod obişnuit, este făcută după două formule: pilula numai cu progesteron (PP) şi pilula contraceptivă orală combinată (PCOC). PCOC conţine un estrogen, cel mai frecvent etinil estradiol, şi un progesteron, fie levonorgestrel, fie noretisteron. Formulele fixe ale pilulei combinate conţin aceleaşi nivele de estrogen şi progesteron pentru 21 de zile, urmate opţional de 7 tablete de zahăr. Noile versiuni conţin nivele hormonale care variază de 2-3 ori pe lună (de aici şi denumirea de bi-fazice şi tri-fazice dată unor asemenea produse). În ultimii câţiva ani, a fost scoasă pe piaţă pilula combinată ce conţine gestoden sau desorgestrel, ca o componentă a progesteronului. Aceste produse sunt cunoscute ca fiind a treia generaţie de progesteroni. Ele sunt făcute după o formulă cu doză fixă, de exemplu, Minulet®, sau după o formulă tri-fazică, de ex., Tri-Minulet®. Ele nu sunt foarte populare deoarece dublează riscul femeii de a face cheaguri de sânge.

Întrebare: Cum funcţionează de fapt pilula?

Răspuns: Există patru moduri în care pilula acţionează pentru a împiedica spermatozoidul să fecundeze ovulul. În primul rând, hormonii din pilulă încearcă să oprească expulsia ovulului din ovar în fiecare lună. Acest proces este cunoscut sub numele de suprimarea ovulaţiei. Cercetările arată că nici pilula doar cu progesteron, nici cea cu formulă combinată, cu progesteron şi estrogen, nu opresc întotdeauna ovulaţia.

În al doilea rând, toate tipurile de pilulă provoacă schimbări ale mucusului cervical, produs de organismul dvs. Mucusul cervical se poate îngroşa, făcând dificilă fecundarea ovulului de către spermatozoid.

În al treilea rând, toate tipurile de pilulă provoacă schimbări ale învelişului uterului (cunoscut sub denumirea de endometru). Sub influenţa substanţelor chimice din pilulă, învelişul uterului nu dezvoltă densitatea necesară. Veţi observa că menstruaţia dvs. este mai uşoară, când luaţi contraceptive. Asta din cauza că endometrul nu s-a dezvoltat complet. Dar această schimbare mai înseamnă de asemenea şi faptul că uterul nu se află într-un stadiu propice de dezvoltare pentru a permite unui ovul fecundat să nideze (proces, care se mai numeşte implantare). Această acţiune a pilulei va fi discutată mai jos.

În al patrulea rând, pilula provoacă schimbări în mişcarea trompelor uterine (falopiene). Acest efect poate reduce posibilitatea ovulului de a fi fecundat.

Este foarte important să înţelegeţi că nici unul dintre aceste moduri prin care acţionează pilula nu este complet sigur. Ovulaţia nu este suprimată întotdeauna, mucusul cervical nu împiedică întotdeauna deplasarea spermatozoizilor, deteriorarea învelişului uterului, uneori, permite implantarea, iar modificarea motilităţii trompelor uterine nu opreşte întotdeauna fecundarea ovulului de către spermatozoid ca să creeze o nouă persoană umană.

Întrebare: Cred că aveţi dreptate deoarece o prietenă de-a mea a rămas însărcinată, chiar dacă lua pilula în fiecare zi. Mie medicul mi-a spus că pilula împiedică apariţia sarcinii şi sper că este corect, dar, totuşi, sunt puţin îngrijorată.

Răspuns: Îngrijorarea dvs. este rezonabilă. Sarcina prietenei dvs. este cea mai evidentă şi mai simplă dovadă că cele 4 acţiuni ale pilulei, legate între ele, nu funcţionează „reuşit” la fiecare femeie. În teorie, aproape nici o femeie nu ar trebui să rămână gravidă, atunci când ia pilula. Reuşita teoretică a pilulei combinate este de 99,66%. Aceasta înseamnă că doar 0,34% sau 34 de femei din 10.000 ar trebui să rămână însărcinate. Realitatea este că pilula combinată previne o sarcină la doar 90-96% din femei. Cu alte cuvinte 4-10 femei din 100 în decursul unui an rămân însărcinate. Jurnalista pe teme medicale şi de ştiinţă Melissa Sweet a publicat cifre „ce ţin de realitate” în acelaşi sens.

Întrebare: Dar dacă pilula nu funcţionează atât de bine, cum eşuează ea de fapt?

Răspuns: O parte a răspunsului la această întrebare este că unele femei uită să ia pilula în fiecare zi. Omiterea unei singure pilule este de ajuns ca ovulaţia să apară. Chiar şi companiile de medicamente sunt de acord că neglijarea unei singure doze este importantă. Poate apărea ovulaţia care duce la sarcină. Iată de ce în instrucţiunile de folosire din pachetul de pilule se recomandă utilizarea prezervativului sau a diafragmei, chiar dacă aţi întârziat cu doar 12 ore să luaţi pilula zilnică. Producătorii pilulei sugerează de asemenea să se folosească timp de 7 zile prezervativul sau diafragma din cauza riscului apariţiei ovulaţiei şi sarcinii.

Un alt motiv pentru care unele femei rămân gravide în timp ce iau pilula îl poate constitui dereglările stomacale, care produc vomă sau diaree. Aceste manifestări pot preveni absorbţia totală a dozei pilulei în organismul femeii. Absorbţia incompletă a unei doze are acelaşi efect cu neglijarea unei doze şi atunci poate apărea ovulaţia. Din nou, producătorii pilulei recomandă utilizarea prezervativului sau a diafragmei timp de 7 zile complete pentru a preveni fecundarea.

Un al treilea motiv pentru care poate apărea o sarcină la femeile care iau pilula ar putea fi interacţiunea pilulei cu antibioticele (cum ar fi, amoxicilina, co-trimoxazol, tetraciclina, eritromicina şi amfotericina), cu dozele mari de vitamina C, cu medicamente anti-epileptice, cu barbituricele şi rifampicina (utilizată în TBC). Efectul interacţiunii este reducerea cantităţii de hormoni absorbiţi. De aceea poate apărea ovulaţia.

Întrebare: Dar prietena mea nu a avut nici una din situaţiile descrise mai sus. Ea îşi lua pilula întotdeauna în timpul micului dejun, nu a avut nici o dereglare stomacală şi nu a luat nici un alt medicament. Cum se face că acum e însărcinată?

Răspuns: Un posibil răspuns este că prietena dvs a avut ceea ce se numeşte „ovulaţie spontană”. După cum sugerează numele, o femeie are ovulaţie chiar dacă îşi ia pilula regulat, nu este bolnavă şi nu ia alte medicamente.

Dovada că ovulaţia spontană (uneori numită şi ovulaţie scăpată) apare chiar în condiţii de sănătate perfectă a fost pentru prima dată demonstrată de către dr. Nine Van der Vange, de la Universitatea de Stat din Utrecht, Olanda, Departamentul de Obstetrică şi Ginecologie, în 1984.

Dr. Van de Vange a folosit un ecograf cu o rezoluţie mare, care a arătat vizual că femeile aveau ovulaţie, atunci când luau pilula cu doză mică de hormoni prescrisă pe larg femeilor. Testul de sânge a arătat că ovulaţia se produce totuşi. Pilula poate avea o rată a ovulaţiei spontane de 17 ovulaţii la 100 de femei care folosesc pilula într-un an de zile.

Alţi cercetători au arătat că pilula cu doză mică de hormoni dă chiar o rată mai mare a ovulaţiei spontane de aproximativ 27 de ovulaţii la 100 de femei pe an.

Întrebare: Unii oameni spun că pilula este abortivă. Ce înseamnă aceasta şi, în general, este acest lucru adevărat?

Răspuns: Înainte de a răspunde la această întrebare, este foarte important să avem o înţelegere corectă a termenilor-cheie biologici legaţi de sarcină. Următoarele definiţii au fost acceptate în textele fundamentale medicale timp de decenii.

„Concepţia” se referă la momentul în care spermatozoidul penetrează şi fecundează ovulul, care ia forma unui zigot viabil. Concepţia nu se referă la procesul de implantare a noului embrion uman creat, care este un eveniment separat, ce apare într-a 7-a sau a 8-a zi după concepţie. O femeie devine însărcinată datorită faptului că s-a produs concepţia, nu deoarece s-a produs implantarea. Această distincţie este importantă.

În momentul exact şi unic al concepţiei, o femeie este „însărcinată” cu un „nou individ uman”. Aceasta este o descriere medicală informată şi precisă. Aceeaşi terminologie o utilizează şi prof. John Dwyer, medic specialist în SIDA şi cercetător, cunoscut în Australia, care a descris momentul în care spermatozoidul penetrează ovulul ca fiind momentul creării „unui individ nou şi unic”. Un scriitor pe teme medicale bine cunoscut, prof. Derek Llewellyn-Jones, autor al volumului Everywoman (Fiecare femeie), a scris, de asemenea, că atunci când materialul genetic masculin din spermatozoid se uneşte cu materialul genetic feminin din ovul, „se formează un nou individ”.

Împiedicarea apariţiei concepţiei, adică împiedicarea spermatozoidului de a se uni cu un ovul, se numeşte contracepţie. Prezervativele, diafragmele, spermicidele, vasectomia, ligatura tubară sunt descrise exact ca metode de contracepţie. Evident, orice medicament sau mecanism folosit după ce concepţia a apărut, nu poate fi numit „contraceptiv”.

Termenul corect pentru descrierea oricărei interferenţe în cursul sarcinii, după ce concepţia s-a produs, este „abortiv”. Aceasta e descrierea biologică exactă pentru orice medicament sau mecanism care pune capăt sarcinii, o dată ce concepţia s-a produs.

Este bine de ştiut că multe dicţionare medicale importante definesc termenii de „concepţie”, „sarcină” şi „contracepţie” ca în modurile descrise mai sus.

Este necinstit din punct de vedere medical să deviezi de la aceste definiţii. Şi totuşi, exact acest lucru au început să-l facă recent unii oameni de ştiinţă. Ei încearcă să spună că începutul sarcinii are loc la implantare, nu la fecundare. Dar, aşa cum am spus mai înainte, implantarea apare la 7-8 zile după ce noua persoană umană şi-a început deja existenţa. Sarcina şi noua viaţă umană au deja câteva zile, în momentul în care apare implantarea.

Prin urmare, ceea ce încearcă aceşti medici să sugereze este să-i facă pe aceşti oameni să creadă că medicamentele abortive, cum este pilula, sunt doar medicamente contraceptive. Aţi observat schimbarea ingenioasă a definiţiilor pe care doresc să o impună aceşti oameni de ştiinţă? Redefinind momentul sarcinii şi al începerii vieţii umane, redefinim caracteristica-cheie a medicamentului, a modului lui de funcţionare!

Evident, mulţi oameni sunt împotriva medicamentelor abortive, deoarece sunt conştienţi că astfel provoacă pierderea vieţii umane. Nu atât de mulţi oameni au obiecţii la metodele de contracepţie (prezervative, diafragme etc.), deoarece aceste metode împiedică crearea noii vieţi umane. Prin urmare, dacă oamenii de ştiinţă reuşesc să convingă populaţia că viaţa umană începe după implantare, probabil că majoritatea oamenilor nu va avea nici o obiecţie la pilulă. Ei vor fi păcăliţi şi făcuţi să creadă că viaţa umană încă nu a început în momentul în care pilula şi-a exercitat efectul său anti-implantare.

Întrebare: Dar cum dovediţi că pilula acţionează ca un medicament abortiv?

Răspuns: Răspunsul la această întrebare poate fi găsit comparând rata ovulaţiei spontane şi rata sarcinilor la femeile care iau pilula. Rata ovulaţiei spontane a fost raportată ca fiind egală cu 27 de ovulaţii la 100 de femei care iau pilula pe an. Dar rata sarcinii detectate este mult mai mică, de aproximativ 4 sarcini la 100 de femei care iau pilula pe an.

După cum puteţi vedea, există o mare diferenţă între numărul de femei cu ovulaţie (27) şi numărul sarcinilor detectate (4). Ce s-a întâmplat în organismul femeii în scopul reducerii ratei mari a ovulaţiei la un număr atât de mic de sarcini? Sugerez că un răspuns la această întrebare importantă este că sarcinile s-au produs, deoarece s-a produs ovulaţia şi fecundarea, dar unele dintre ele au fost eliminate din cauză că implantarea nu a putut avea loc. Pilula a deteriorat învelişul uterului, stopând implantarea.

Întrebare: Vorbiţi despre pilula care deteriorează învelişul uterului, dar ce înseamnă aceasta de fapt?

Răspuns: Acest proces de implantare a embrionului uman în învelişul uterului este un proces foarte complex şi delicat. Ataşarea adecvată şi implantarea reuşită a embrionului se află sub observaţia şi controlul unei game largi de „factori de implantare”. Aceşti factori chimici, pe numele lor interleukine, PAF şi LIF, produc de fapt ceea ce se numeşte în limbajul medical „inter-comunicarea” între embrion şi celulele care acoperă interiorul uterului. Adică, celulele noului embrion uman şi celulele învelişului uterin comunică chimic între ele. Scopul acestei comunicări chimice este ca uterul să fie complet pregătit şi gata să se lege cu embrionul uman, când acesta încearcă să se implanteze.

Rolul pilulei în tot acest proces este să modifice nivelele acestor factori de implantare. O cantitate prea mare de estrogen şi progesteron din pilulă provoacă schimbări periculoase pentru nivelele factorilor de implantare. Cercetări recente au arătat că implantarea eşuează dacă nivelele de estrogen şi progesteron sunt prea mari.

Din cauza nivelelor mărite ale acestor doi hormoni, embrionul în vârstă de o săptămână nu se poate prinde de uter. Comunicarea dintre celule eşuează, dezvoltarea propice a uterului nu se produce, iar embrionul moare din cauza lipsei de hrană, care îi este în mod normal furnizată de învelişul uterului. De fapt, s-a demonstrat că nivelele greşite de progesteron artificial provoacă subţierea foarte mult a uterului, făcând implantarea imposibilă.

Puteţi înţelege acest concept mai bine gândindu-vă la exemplul unei navete spaţiale căreia i se sfârşesc rezervele de combustibil şi oxigen, şi care are nevoie urgentă să se întoarcă la staţia orbitală să se alimenteze. Staţia-mamă şi naveta comunică una cu alta aşa încât naveta ştie spre ce platformă de cuplare să se îndrepte. Important este că staţia-mamă ştie ce platformă să pregătească. Dacă această comunicare electronică eşuează – asemenea „inter-comunicării” întrerupte de pilulă – naveta se poate cupla la o platformă greşită, se poate detaşa de staţia-mamă, iar echipajul poate muri din cauza lipsei de hrană şi oxigen. Sau poate ajunge la platforma corectă, dar acolo să nu găsească aparatul de cuplare la locul său. Din nou, cuplarea celor două navete eşuează din cauza comunicării greşite, iar echipajul moare.

La fel, atât în învelişul uterului cât şi în embrionul uman de 7-8 zile, există un grup special de molecule care se numesc integrine (proteine integrative ale membranei celulare). Integrinele sunt numite şi „molecule de aderare”. Cercetătorii au arătat că aceste molecule de aderare ajută în mod semnificativ procesului de implantare. Întorcându-ne înapoi la exemplul cu procesul de cuplare între naveta spaţială şi staţia-mamă, integrinele pot fi asemănate cu o ancoră cu gheare care „ţine” embrionul uman lipit de uter, până când procesul de implantare este complet. S-a demonstrat că hormonii artificiali din pilulă deteriorează abilitatea integrinelor – „ghearele” care ajută embrionul să se implanteze – de a funcţiona adecvat. Din cauza periclitării funcţionării propice a integrinelor, perioada limitată de timp în care embrionul uman se implantează, cunoscută sub numele de „fereastră de implantare”, este redusa sau putem înţelege că „fereastra de implantare se închide”. Ca rezultat, persoana umană, în stadiu embrionar, moare.

După cum vedeţi, pilula acţionează ca un mare distrugător al comunicării dintre embrion şi endometru.

Întrebare: Bine, dar cred că toată această discuţie despre începutul „vieţii umane” când se uneşte spermatozoidul cu ovulul pare un pic ciudată. Nu e vorba aici doar de un ghem de celule?

Răspuns: Aceasta este o chestiune extrem de importantă. Gândiţi-vă la următoarea problemă: Să presupunem că spermatozoidul şi ovulul uman s-au unit şi veţi fi de acord că rezultatul este ceva uman. Dar ce este acel „ceva”? Pentru a răspunde la această întrebare, gândiţi-vă ce i se mai adaugă acelui ghem de celule, care se prinde de învelişul uterului şi creşte timp de 40 de săptămâni, până când devine bebeluşul care se naşte? Această îngrămădire de celule primeşte trei lucruri importante de la mamă: un loc unde să stea (uterul), hrană şi oxigen. Dacă spunem că îngrămădirea de celule nu este umană la început, atunci trebuie să demonstrăm că există ceva magic, în legătură cu locul unde embrionul se dezvoltă, cu ce se hrăneşte şi ce bea, fapt care-l face să se transforme dintr-o fiinţă neumană în una umană. Dar cred că veţi fi de acord că nu există nici o magie la mijloc.

Prin urmare, singura concluzie logică poate fi că omul este uman de la concepţie deoarece provine de la doi părinţi umani. E foarte uşor să fii indus în eroare de aparenţa embrionului („arată ca un ghem de celule”) sau „domiciliul” – flotant sau recent prins de învelişul uterului. Dar aceste caracteristici superficiale sunt nerelevante. Trebuie să ne uităm la ceea ce este el în esenţă, nu la modul în care arată. Este o persoană umană la fel ca şi noi, singura diferenţă este că încă nu s-a dezvoltat complet.

Întrebare: Ce puteţi spune despre pilula de-a doua zi? Nu-i aşa că funcţionarea sa împiedică apariţia sarcinii?

Răspuns: Pilula de-a doua zi conţine o doză foarte mare de hormoni feminini, estrogen şi progesteron. Doza de progesteron dintr-o pilulă de-a doua zi este de 10-20 de ori mai mare decât cantitatea de progesteron din pilula zilnică. Doza de estrogen din pilula de-a doua zi este şi ea foarte mare: aproximativ de 5 ori mai mare decât doza pilulelor zilnice. După cum vedeţi aceste doze sunt mult mai mari decât pilula zilnică pentru controlul naşterilor. Acum, dacă pilula zilnică poate acţiona ca un abortiv chimic în doze mici, ar fi rezonabil să ne gândim că pilula de-a doua zi acţionează la fel ca o substanţă abortivă.
© John Wilks medic farmacist, M.P.S., M.A.C.P.P., octombrie 1998
E-mail: bpharm@ozemail.com.au Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Fax: +61 2 9624 1072 (Australia )

Traducere Asociatia Provita Media(http://www.provita.ro/index.php/contraceptia/)

Dezastrul demografic din Europa de Est

Dacă analizăm evoluţia demografică a Europei de Est, constatăm că această regiune trece printr-o puternică criză de populaţiei. Această “iarnă demografică” care a cuprins regiuni întinse de pe glob, poate fi observată cel mai mult în Europa de Est. Ţări precum România, Ucraina, Rusia, Serbia, Polonia, Letonia, trec printr-o scădere accelerată a populaţiei.

Pe la televizor ni se tot spune despre supapopularea planetei. Ba chiar am auzit şi basarabeni care se arată preocupaţi de acestă presupusă problemă. Dezinformarea merge într-atît, încît se propunea undeva în Occident ca să combatem suprapopularea prin încurajarea căsătoriilor dintre persoane de acelaşi gen. Nici nu mai vorbesc de modul greşit în care sunt educaţi copiii, aceştia apucînd încă de mici pe căile desfrăului, şi ca urmare, natalitatea va descreşte.

În trecut, în Europa de Est s-au înregistrat creşteri permanente de populaţie. Necătînd la numeroasele războaie care au nimicit est-europenii în trecut, totuşi creşterea demografică a fost constantă. De exemplu, în secolul XV, în Ţările Române locuiau 3-4 milioane de locuitori. Cu timpul acest indice a atins cifra zecilor de milioane. Asta cu toate că atunci nu erau cărucioare, scutece, desene animate pentru copii, cu toate că nu erau grădiniţe sau mari alocaţii din partea statului. Creştere a populaţiei a avut loc chiar şi în secolul XX, în ciuda războaielor, deportărilor sau genocidurilor ce au avut loc.

Această evoluţie pozitivă a popoarelor est-europene se încheie misterios în 1989. Atunci s-a înregistrat cele mai mari rate ale natalităţii, cele mai mari numere de locuitopi în România, Moldova, Rusia, Ucraina, etc. În 20 de ani, atît cît s-a scurs de la acel început de declin, aceste ţări au traversat o continuă criză demografică, criză care nu are semne să înceteze din păcate.

Care ar fi cauzele care au dus la această iarnă demografică în Europa de Est? Cred cauzele reies din schimbările ce au avut loc îndată după prăbuşirea URSS. Popoarele aflate sub dominaţia URSS-ului au ieşit slăbite după 50 de ani de ocupaţie.Au intrat astfel rapid sub sfera de influenţă a Vestului, ceea ce a cauzat colapsuri în toate sferel viaţii, de la social, la cultural.

Din punct de vedere economic, ţările est-europene au trecut fără voia lor printr-o perioadă de “tarnziţie”, cam lungă, ce-i drept. Trecerea la economia de piaţă, realizată cu participarea “experţilor europeni”, prin intermediul unor politici frauduloase de privatizare, au ruinat economiile acesor ţări pînă la îndatoarea acestora la FMI şi BM. Mulţime de oameni au rămas fără un loc de muncă şi eu fost nevoiţi să apuce calea emigraţiei. Emigraţia, această depopulare masivă a avut loc în fiecare ţară din Europa de Est. Spre exemplu, în satele moldoveneşti, vara întîlneşti mai mulţi bătrîni decît tineri, aceştia fiind plecaţi peste hotare. Neoficial, peste un milion de moldoveni sunt plecaţi în căutarea unei surse de existenţă, cifrele fiind mult mai înalte în alte ţări est-europene.

Din punct de vedere cultural-social, avem de suferit enorm de 20 de ani (cam la fel ca în perioada comunistă). Acea largă deschidere a graniţelor ce a avut loc în 1990 în faţa “bogatei” culturi europene, a dus de fapt la distrugerea familiei, prin pătrunderea de pseudo-valori cultural-sociale. De notat că de 20 de ani, avortul a devenit o practică periculos de frecventă în Europa de Est. Oficial, în România în 20 de ani au avut loc tot cam atîtea milioane de avorturi, cifra neoficială fiind mult mai mare. Aceeaşi este situaţia şi în Moldova, unde au avut loc în aceeaşi perioadă de timp 1 milion de avorturi oficiale, nemaivorbind de numărul neoficial.

Tot mai puternic, în societatea est-europeană se impun “valori” vest-europene precum lesbianismul, homosexualitatea, concubinajul, etc. Aceste fenomene distructive, alături de practicarea avortului duc eminamente spre un colaps demografic. Nu mai vorbim de “carierismul feminist” proces la fel de distructiv din punct de vedere demografic. Acesta se explică prin faptul femeile refuză să mai facă copii, pentru că cariera lor “ar avea de suferit”, şi astfel natalitatea scade.

Viitorul sună… cam negru. Se presupune în 50 de ani, populaţia Rusiei se va înjumătăţi, ajungînd la 70 de milioane de locuitori, din 140, cît are la moment. Acest lucru poate fi probat uşor, dacă faci o vizită într-un simplu sat din Rusia, acolo unde alcoolismul macină viitorul ţării.

Letonia a pierdut în 20 de ani 13% din populaţie. De la aproxiamtiv 22 de milioane de locuitori, cîţi erau în România anului 1989, au mai rămas vreo 18. Cu toate acestea, la Bucureşti nu se întreptinde ceva care ar putea opri colapsul demografic.

În 1989, în Moldova, erau în jurul a 4 milioane de locuitori. Astăzi cu greu am strînge vreo 3 milioane la casele lor.

Un simplu calcul: rata natalităţii în majoritatea ţărilor est-europene nu depăşeşte 1,30-1,40, adică la un cuplu nu îi revine nici macăr 2 copii, ceea ce-ar fi minimul necesar. În acest ritm, viitorul este destul de sumbru, necătînd la perspectivele europene ce ni se deschid ademenitor înaintea ochilor.

Plus la toate astea, contra populaţiei se luptă şi prin intermediul sistemului de sănătate, promovat de OMC (Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Nu vedeţi că an de an apar noi tipuri de gripă şi după scurt timp apar şi vaccinurile controversate? Ce ne-ar face pe noi să nu credem că atît virusurile, cît şi vaccinurile sunt produse în laboratoarele celor de la OMC, doar pentru a se cîştiga bani buni de pe spatele nostru?

Şi asta nu e tot. Cu toate că produsele alimenare care se produc actualmente, sunt neîncăpătoare de E-uri şi alte substanţe dăunătoare, nimeni nu spune nimic, nici OMC. Iar noi, est europenii, consumăm aceste invenţii de laborator, iar efectul este slăbirea sănătăţii noastre, ceea ce duce implicit şi la scăderea natalităţii.

Un lucru nu pare a fi curat la mijloc. Unele dintre cele mai grele lupte din cel de-al Doilea Război Mondial au fost duse în Estul Europei, lucuit preponderent de creştini ortodocşi. Regimul comunist a cuprins aproape toate statele ortodoxe, distrugîndu-le sistematic timp de 50 de ani. Acum, timp de 20 de ani, aceleaşi popoare ortodoxe sunt distruse la fel de tacit prin depopulare, şi prin dezastre demografice organizate. Interesant, unde se va ajunge în ritmul acesta? Ceva e putred la mijloc…

În Europa de Est, patria majorităţii creştinilor ortodocşi are loc un dezastru demografic, şi nu este exclus ca cei ce au ca scop distrugerea ortodoxiei (Occidentul este plin de astfel de specimeni) să fie aceeaşi care dirijează această “iarnă demografică”. Prin urmare trebuie şi noi, în calitate de ortodocşi, să ne facem auziţi în lume, să ne impunem punctul de vedere. Altfel? Altfel suntem pe ultima sută de metri a existenţei noastre în calitate de oameni liberi, după această sută de metri aşteptîndu-ne o Nouă Ordine Mondială.