DIRK SCHUEBEL: „SCOPUL NOSTRU ESTE DE A ADUCE MOLDOVA LA UŞA UE”

I.: Dle Schuebel, s-au schimbat sarcinile Delegaţiei UE în R.Moldova după lansarea negocierilor privind semnarea unui acord de asociere între Moldova şi UE la 12 ianuarie curent?

D.S.: În primul rind, aş vrea să menţionez faptul că sarcinile Delegaţiei UE s-au schimbat după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009. Cu începere de la 1 ianuarie 2010, Delegaţia UE în R.Moldova este una din cele peste 55 de delegaţii pe care UE le are deschise în toată lumea. După lansarea negocierilor cu privire la semnarea unui nou acord de asociere, în faţa Delegaţiei UE au fost puse noi sarcini, dat fiind necesitatea mai multor informaţii pentru sprijinirea negocierilor cu privire la semnarea unui acord de asociere între UE şi Moldova. Aceasta înseamnă că noi trebuie să prezentăm la timp rapoarte detaliate cu privire la noile evoluţii din toate domeniile societăţii moldoveneşti.

I.: Aţi observat deja careva noi evoluţii în Moldova?

D.S.: Mă aflu în Moldova abia din noiembrie 2009, din această cauză îmi este destul de dificil să fac unele comparaţii. În acelaşi timp, simt că în Moldova suflă un vînt prospăt, iar noi, desigur, facem tot posibilul pentru a sprijini ambiţiile de integrare europeană ale Chişinăului. Încercăm să ajutăm Moldova pe cît de mult putem pentru a o aduce cît mai aproape de UE.

I.: Împuternicirile, numărul de membri şi bugetul Delegaţiei UE s-au majorat sau se vor majora, dat fiind intenţia Moldovei de a semna un nou acord cu UE care să stipuleze o cooperare mai strînsă cu Bruxelles-ul?

D.S.: Este adevărat că la moment numărul angajaţilor Delegaţiei este insuficient. Am cerut deja oficialilor UE să examineze această chestiune şi sperăm să primim un răspuns pozitiv. În acelaşi timp, trebuie să ţinem cont de faptul că criza financiară globală şi-a spus cuvîntul asupra politicii de cadre în delegaţiile UE din toată lumea.

I.: Dle Schuebel, aţi lucrat într-o delegaţie similară în Ucraina care, de asemenea, poartă negocieri în vederea semnării unui acord de asociere cu UE. Care sînt asemănările şi diferenţele între R.Moldova şi Ucraina la acest stadiu al negocierilor cu UE?

D.S.: În primul rînd, aş vrea să menţionez existenţa mai multor asemănări în legislaţie şi obiceiuri, care se explică prin faptul că ambele state au fost în trecut membre ale URSS. Pe de altă parte, teritoriul şi populaţia Ucrainei sînt cu mult mai mari decît cele ale Moldovei. Dar a fi o ţară mică nu reprezintă neapărat un dezavantaj. Într-o ţară mică reformele pot fi promovate mai repede decît, de exemplu, într-o ţară cu o populaţie de 46 mil. de locuitori, cum este Ucraina. Pînă în prezent, ambele ţări au avut o agendă clară pro-europeană şi obiectivul ambelor state este aderarea la UE. Scopul meu în R.Moldova şi scopul colegilor mei în Ucraina este să ajutăm cît de mult putem pentru a aduce Chişinăul şi Kievul la uşa UE.

I.: Care este cel mai mare obstacol în calea integrării R.Moldova în UE: lipsa standardelor europene sau conflictul îngheţat cu regiunea transnistreană?

D.S.: Avansarea pe calea integrării în UE depinde în mare parte de R.Moldova. Noi doar putem ajuta Chişinăul în acest proces, lucru pe care îl şi facem, înclusiv prin intermediul sprijinului financiar. Dar sarcinile principale, desigur, urmează a fi soluţionate de Moldova. Mă refer aici şi la conflictul transnistrean, unde noi, de asemenea, acordăm o mînă de ajutor. UE participă la negocierile în formatul „5+2” şi speră foarte mult că această problemă internă va fi soluţionată într-un viitor nu prea îndepărtat.

I.: De fapt, R.Moldova face eforturi de integrare în două direcţii: în direcţia comunităţii europene şi în direcţia reintegrării cu Transnistria. Pe cît de realiste sînt aceste scopuri şi pot fi ele separate?

D.S.: Pe parcursul întregii perioade de existenţă a statului R.Moldova toate Guvernele ţării au considerat Transnistria drept parte componentă a ţării. UE împărtăşeşte această poziţie a Chişinăului. Bruxelles-ul oferă aceleaşi avantaje, de exemplu preferinţele comerciale autonome, atît companiilor din Moldova, cît şi celor din Transnistria. Aceasta este politica noastră. După cum am mai spus deja, încercăm să contribuim la soluţionarea problemei transnistrene prin îmbunătăţirea standardelor de viaţă în Transnistria. Facem acest lucru prin intermediul măsurilor de sporire a încrederii, care sînt sau sperăm că vor fi implementate cu succes în viitorul apropiat.

I.: În opinia Dvs., politicienii şi cetăţenii de rînd ai R.Moldova înţeleg cu adevărat ce probleme urmează să soluţioneze pentru a putea spune într-o zi: „Da, sîntem gata de integrare în UE”?

D.S.: Mă pot pronunţa la acest subiect doar reieşind din activitatea de cîteva luni desfăşurată la Chişinău. Impresia mea este că actualul Guvern înţelege tot mai bine în ce direcţie ţara trebuie să se mişte. De asemenea, observ că politicienii moldoveni depun tot mai multe eforturi întru atingerea acestui scop, dar, desigur, doar cuvinte nu sînt de ajuns. Vedem anumite acţiuni, dar acestea trebuie să fie constante. Acest guvern sau orice alt guvern va fi apreciat pentru acţiunile pe care le va întreprinde pentru cetăţeni şi pentru avansarea în procesul de integrare în structurile europene. Sîntem gata să sprijinim şi să ajutăm pe cît de mult putem acest guvern sau orice alt guvern care va promova o politică de integrare europeană.

I.: UE nu intenţionează să se extindă în viitorul apropiat. Ce influenţă are acest fapt asupra implementării standardelor europene în R.Moldova?

D.S.: Cel mai important lucru este ca cetăţenii R.Moldova să înţeleagă că tot ceea ce fac, fac pentru ei şi pentru îmbunătăţirea standardelor lor de viaţă. Noi considerăm că standardele noastre sînt bune, ele au contribuit la îmbunătăţirea calităţii vieţii a multor milioane de persoane în UE. Personal nu ştiu nici o ţară membră a UE, inclusiv din rîndul noilor membri, care să se plîngă de faptul că a ajuns membru al Comunităţii. Asta înseamnă că în primul rînd R.Moldova şi cetăţenii ei trebuie să fie interesaţi în promovarea reformelor. Chiar dacă la moment UE pare să nu fie gata pentru un nou val de extindere, R.Moldova trebuie să continue reformele şi să fie gata pentru aderare în cazul în care situaţia se va schimba şi ţările membre ale Comunităţii vor cădea de acord asupra procesului de extindere.

INFOTAG precizează: Delegaţia UE în R.Moldova a fost deschisă în octombrie 2005. Dirk Schuebel este al doilea şef al delegaţiei după Cesare de Montis. Pe parcursul ultimilor ani, UE a acordat R.Moldova ajutor la nivel bilateral în valoare de circa 60 mil. euro pe an. Pe parcursul următorilor ani, Moldova ar putea primi 41 mil. euro în cadrul Programul Comprehenciv de Consolidare Institutionala. Printre programele implementate cu succes de UE în R.Moldova se numără Misiunea EUBAM, precum şi programele de sprijinirea a bugetului în domeniul social, al sănătăţii şi cel al aprovizionării cu apă şi canalizare.